Nu exista moarte, nu exista boala ... nu exista, nu exista ...

La un moment dat am inceput sa caut ? Ce-am cautat ?? Sa-nteleg ... Sa-mi explic anumite fenomene sau pur si simplu stari interioare, exterioare ... stari care nu-mi dadeau pace ...
Ce-am gasit ???
Greu de spus in cuvinte ... poate doar printr-o poveste ...
La inceput era haosul ... si-n haos exista atata dezordie si agitatie incat nu stiam de unde sa ma iau si unde sa ma pun ... Apoi a venit un ceva ... si acel ceva a functionat ca un repertoar asezand lucrurile intr-o ordine prestabilita ... compartimentand si punand fiecare lucru pe un fagas ... normal sau anormal n-as putea sa spun, pentru ca s-ar putea sa fiu cumva subiectiva ... deoarece pentru mine este chiar o stare de normalitate ... pe cand altora le par total anormala si ciudata, dar ... nu este problema mea cum ma percep cei din jur, ci doar a lor ...
In aceea perioada am fost cuprinsa de o frenezie de a explora taramurile spirituale, care-mi pareau aidoma castelelor din "o mie si una de nopti" ... miraculoase si fascinante ... M-au ajutat explorarile mele pentru ca mi-au ordonat cumva intr-un anume fel vulcanul care eram ... creindu-mi o bresa de care nici macar n-aveam habar ... Un fel de Zona crepusculara a subconstientului concretizata printr-o stare de Flower power ... Era o stare absolut sublima si ... ups, necaracteristica fiintei mele ... Razboinica si aventuriera se transformasera in pacifista si iubitoarea in ... calmul ireal al unui vulcan ... ce parea a se fi stins ... Nerecunoscandu-ma am inceput sa-ntreb oamenii "Oare voi reveni la normal?" ... L-anceput era distractiv ... sa zbori, sa canti atunci cand altadata tipai, sa gasesti solutii fara sa abuzezi de nervii din dotare, sa-mpaci acolo unde apareau "furtuni" ... Avea un singur inconvenient ... ii exasperasem pe toti din jur cu aceasta stare, iar eu ma simteam ca o coca ce se umfla intr-un vas prea stramt ...
Din pacate ca si orice lucru fantastic sau bun si acesta s-a sfarsit la un moment dat revenind in proportie de 80% la starea initiala ... N-am mai fost niciodata la fel de atunci :)

Apoi au inceput cautarile ... 
Si-am cautat si m-am entuziasmat ...
Si am crezut si m-am volatilizat ... solidificandu-ma la loc ... M-am rugat, am meditat, m-am recompus si m-am reinventat rezultand in final un produs a ceea ce am simtit ca-i ok pentru ceea ce sunt eu in acceptiunea existentei mele ...
Primesc mailuri de pe o multime de grupuri spirituale ... unele mai spirituale ca si celelalte, unele mai mobilizatoare sau mai medumice ... si ceea ce constat este ca singurul filtru valabil ca-n orice situatie este filtrul personal ... Ca de fapt spiritualitatea este psihologie-filozofie si ca dincolo de tot ceea ce primesti sta doar credinta personala ...
"Intram in dimensiunea a cincea", "devenim imateriali", "nu exista moarte " ... lucruri care nu au nici-o posibilitate materiala de exemplificare, dar de care se face abuz pe toate aceste grupuri ..
Nu mai judec cel putin la nivel constient pe nimeni chit ca mintea mea o mai ia cateodata razna si incepe sa rationeze si sa despice firul in paispe ... dar ... ma opresc si-ncerc sa ma pun in pielea celuilalt si atnci imi dau seama ca de fapt nu stiu nimic din ceea ce este sau ceea ce face el ... Ma retrag si-mi vad de treaba ...
A da ... si boala ... Am incercat sa urmaresc oamenii ... si am constatat ca functie de anumite stari si emotii au o anumita problema localizata functie de starea sau emotia respectiva ... ce n-am reusit inca sa descopar este cum sa-i determini sa-si schimbe atitudinea de asa maniera incat sa-si schimbe si starea de sanatate ... Deci ... exista si moarte si boala ... atata doar ca exista si moduri de a le privi si de a le-ntelege ... :)

Intamplari real reale si virtual reale

Am un agent care vine o data pe saptamana pe la noi ... Este un copil din punctul meu de vedere ... si paradoxal, dar este barbat ... De ce spun paradoxal ? Pentru ca stie sa se faca placut unei femei avand sensibilitati ce altor barbati le scapa . Sunt de obicei inconjurata de barbati, prin prisma meseriei si adeseori ma lovesc de grobianismul acestora si de lipsa de sensibilitate asimilandu-ma turmei masculine in care se-nvart ... M-am obisnuit atat de mult sa nu fiu observata ca femeie si sa fiu trata ca si una de-a lor incat acest copil ma lasa cu o impresie atat de minunata ori de cate ori vine si-mi adreseaza cate un compliment ... Astazi mi-a zis simplu uitandu-se in ochii mei ... Ai schimbat ceva, arati senzational! ... Stiu ca poate nu este intru totul adevarat, dar faptul ca mi-a zis-o a insemnat atat de mult ...
Nu sunt invatata cu complimentele si nu le fac fata prea bine ... Am crescut creindu-mi singura un complex de inferioritate neputand nicicand sa fiu un standard de frumusete fizica ... am trait impregnandu-ma cu aceasta absurda scala de valori ce ridica esteticul la grad de maestru... Oamenii din jur cu care interactionez in real sau in virtual imi spun "esti un inger" ... n-am stiut niciodata cum sa iau aceasta afirmatie pentru ca eu nu simt ca fac nimic din ce nu ma reprezinta ... Mi se pare ca sunt doar eu, iar acest eu nu are aripi de inger, decat un caracter uman cu bune si mai putin bune ... fac bine ori de cate ori mi se investe ocazia si mi se cere ajutorul, dar asta nu imi da aripi, pentru ca-s lucruri absolut normal .
In virtual am intalnit astazi un om caruia mi-a venit sa-i spun cat imi este de draga ... si mi-a raspuns ... .. . ">:D< lumina blanda...la tine si tristetea lumineaza !" ... Tristetile mele ... hmmmm, sunt tristeti zdravene de om sanatos ... ma ridica pe culmi si ma arunca pe jos ... Incerc sa-mbrac fiecare tristete cu o poleiala de ciocolata ... nu neaparat stralucitoare dar sa atenueze duritatea ce-mi raneste sufletul ... De fapt si tristetile poarta in ele lumina ... lumina aceea de la capatul tunelului in care prinzi din nou viata ... viata senina ca dupa furtuna spalata de ploi si grindina .

Butoane invizibile ...

Din ce in ce mai distractiv ...
Ce-i drept in lumea reala pentru a-l cunoaste foarte bine pe celalalt trebuie sa te transformi intr-un detectiv profesionist si sa practici tot felul de tehnici de invizibilitate ... care cer consum ...
In mediul virtual poti face praf un om sub pretextul ca "asa ti-a venit" doar alocand ceva timp pentru a citi "deschiderile" celuilalt, dand interpretarea convenabila tie celor emise de celalalt si este de ajuns sa tii sub observatie si sa gasesti bresa prin care sa te strecori si sa iti incepi carcoteala ...
Toata viata asta de cate ori pierd sau am pierdut am zis "Dumnezeu stie mai bine ... Ce drept am eu sa judec faptele altfel decat au fost menite sa fie ? Daca Dumnezeu mi le-a dat, el sa faca si judecata faptelor mele si ale celorlalti. "
Nu ... nu mi s-a intamplat nimic la nivel personal, doar ca observ in jurul meu o adevarata isterie de urmariri, interpretari, carcoteli ... si nu prea le inteleg rostul ... pentru ca in final la fiecare tastare este cineva ... iar acel cineva incearca intr-un mod sau altul sa scape de anumite incorsetari, limitari, pe care le da spatiul acesta real ... Viata nu mai este cum a fost ... nu mai are aceasi monotonie de drum de tara bazait de muste si "patat" de colbul ridicat de copitele boilor ce-si trag povara ... Viata este un dans nebun in care fiecare clipa se pierde dintr-o neputinta de a te canaliza pe ea ... fuga fiind definitorie acestor timpuri ...
Judecati emise dintr-o nevoie de justificare a propriilor frustrari sau neputinte, ascunse in stari agresive, ce nu-ti permit de fapt sa-l cunosti pe celalalt decat sa-ti urmaresti holografic starile interioare ...
Ieri, azi, maine, iar cei din jurul tau nu mai au nici-o valoare ... pentru ca se succed intr-o viteza ametitoare ca intr-o gara suprapopulata in care nimeni nu are timp sa cunoasca pe nimeni, chiar daca aparenta este ca fiecare il stie pe fiecare ...O hora in care esti atras ca intr-un vortex si rezistenta este data de puterea ta interioara, de constructia constiintei tale si de dorinta sau delasarea de a participa la "joc" .

Si uite asa timpul a trecut ... a mai trecut o zi scurgandu-se fara a se scurge, doar pastrand un ritm normal si previzibil ........

Si a venit o noua saptamana ... Incep sa condensez postarile pentru ca simt ca am ceva de spus doar atunci cand aparenta unor lucruri prioritare nu-mi dau pace ...
Ieri am patit o intamplare destul de neplacuta si ciudata deopotriDuminica am facut socata si ieri seara am tras-o fermentata fiind ... Este foarte cald pe balcon ... Si cum socata este buna rece am bagat doua sticle la congelator pret de cca o jumatate de ora dupa care am baut cu o pofta nebuna doua cani si m-am asezat in pat ... N-a trecut mult timp si mi s-a pus o durere in piept iar inima a luat-o la galop respiratia fiindu-mi foarte accelerata, insotita de o senzatie de naduseala ... A durat pret de un sfert de ora toata aceasta senzatie ... dar am realizat ca este modalitatea prin care se poate muri de infarct in urma socurilor termice pe timpul verii ... la fel ca si cu dusurile fierbinti ...

In fine ... a fost o intamplare si sper sa ramana doar atat ... Pe langa oboseala accentuata pe care o acuz de ceva vreme si la care adaug cu atata darnicie noi oboseli ce se aseaza in straturi si-mi fac cateodata zilele de-a dreptul imposibile ... era exact ce-mi lipsea ... dar ... a trecut si sper sa fi invatat ceva din aceasta intamplare .

Capela floriilor

Hristos a inviat !!!

Paste fericit tuturor !