Fara cuvinte

Maine este sarbatorita femeia ... mama ... Si maine inchei un ciclu de 22 de ani in care singura bucurie mi-au fost copii ... Ei bine da ... maine trebuie sa ma prezint la Tribunal la camera 3, dimineata la ora 9.30 ... Cum ma simt ??? Fara aer ... De ce ??? Pentru ca mi se releva pentru a "n"-a oara ca te nasti, existi si te duci singur ...
Regret ca s-a ajuns aici ??? Nu ... nu regret ... ma simt linistita in starea actuala si-ncerc sa desfiintez treptat fiecare gratie a custii in care am fost prinsa toti anii astia ... As vrea ca ziua de maine sa se fi intamplat si sa nu mai fiu obligata sa vad o silueta straina care nu are nimic reprezentativ pentru mine ...
Fiecare asociere intre doi oameni, fiecare relatie intalnita ma face sa ma-ntreb ... Oare cat le va lua pana-si vor da seama ca nu se iubesc, pana vor distruge tot ce l-anceput au construit frumos, dintr-o nevoie de dominare ... dintr-o nevoie de reafirmare ...  ???????
Nu urasc ... Nici macar daca mai pot iubi nu stiu ... simt doar o presiune in ochi si o lipsa de aer in piept .. Ce regret cel mai mult ??? Poate ca nu mai sunt tanara ... Poate ca undeva exista o frica de a mai fi cu cineva ... poate lipsa curajului ... poate ... Cine stie ???
Cine ma citeste si nu ma stie isi poate face o impresie gresita despre ce simt, ce sunt sau cine sunt ... dar asta-i cea mai mica problema a mea in acest moment ... Incerc sa imi fac curaj sa trec si peste asta ... Cladirea rece si sinistra a tribunalului imi confera o stare destul de neplacuta ... Dar ... vorba lui Scarlet O'Hara ... Si maine este o zi ...